Niciodata nu ştim destul. Cu cât suntem mai echipaţi, cu atât suntem mai pregătiţi pentru orice. Cuvintele dau viaţă sau ucid. Ridică sau coboară. Principiul meu: dacă nu ai nimic bun de spus, mai bine taci.
De ce scriu? Ca să mă exprim. De ce scrieţi voi?
De ce citesc? Ca să mă îmbogăţesc. De ce citiţi voi?
Citez un nou prieten de pe blog (Mircea Crisan http://mirceacrisan.blogspot.com/): “consoana obligă vocala să nu fie simplu strigăt”.
Sunt Elena, sunt hunedoreancă, sunt mamă şi soţie, casnică. Scriu de plăcere şi pentru că am ceva de spus. Dacă nu vă place ce scriu, criticaţi-mă! 
Îmi plac oamenii sinceri şi deschişi, oamenii care îşi declină identitatea, detest să vorbesc cu anonimi. Sunt pasionată de tot ce este frumos şi bun, mă preocupă binele şi familia, sunt creştină şi am ales să-mi dedic viaţa slujirii lui Cristos.
Sa iti declini identitatea, inseamna sa iti asumi parerile exprimate ori faptele care iti apartin. Ceea ce reflecta un exemplu concret de cum ar trebui sa traiasca un crestin…
Sa te ajute Dumnezeu sa duci la bun sfarsit ceea ce ti-ai propus!