Nimic nu sunt, un strop de tină
În care-ai pus un bob de grâu.
Un ciob în care aprinzi lumină
Pustiu din care scoţi un râu.
Nimic nu sunt, o trestie frântă
Din care faci toiag de fier.
O luminiţă fumegândă
Ce mâine fi-va stea pe cer.
Nimic nu sunt, nimic sub soare
Dar Tu Te-ai dat pentru nimic.
În veci să fii mereu mai mare,
Iar eu, în veci, mereu mai mic.
